In vis mi se nazar focuri galbene
Si mormai ragusit:
"Dupa un timp, dupa o vreme
Dimineata-i mai inteleapta!"
Dar nici ea nu e ca lumea.
Nu mai e bucuria de-altadata
Chiar daca fumezi intre mese,
Chiar de bei ceva ametitor.

 
 
 
 

In crasme - postavul verde
si servete albe.
Saracii, mascaricii, aici se simt ca-n rai
Eu-ca pasarea intre gratii.
In biserica pluteste un iz greoi, e semiintuneric
Diacii prizeaza tamaie.
Nu nici in biserica nu-i totul
nu, nu e cum ar trebui!

Urc pe munte gafaind
Poate apare ceva -
Acolo sus e un arin,
iar sub munte sta un visin.
Macar povarnisul de l-as acoperi,
Cat m-as mai bucura!
De-ar mai fi si ceva in plus
Tot nu-i asa cum trebuie sa fie!

 
 
 
 

Merg pe camp de-a lungul raului
Lumina-intuneric, Dumnezeu nu e!
Intinderea curata, de albastrite-i plina,
insa drumul e cam lung.
Langa el e o padure pustie
Unde misuna Baba-Cloanta
iar la capat, vai! -
Esafodul cu toporul.

Undeva, caii danseaza-n ritm,
Lin, dar fara voie.
Nici de-a lungul drumului nu e cum trebuie,
iar la capatul lui - nici vorba!
Nici in biserica, nici in crasma
Nimica nu e sfant,
Ei baieti nimic nu e ca lumea,
Nimic, baieti...