De-a lungul tarmului stancos, deasupra abisului, foarte pe margine
Imi biciuiesc caii- ii grabesc
Cumva nu am destul aer- beau vantul, inghit ceata
Simt cu un entuziasm dezastruos: Sunt pe moarte! Sunt pe moarte!

Putin mai incet, cailor, putin mai incet!
Nu ascultati de biciul subtire!
Dar caii pe care ii am sunt greu de multumit
Si nu am avut timp sa traiesc, nu voi mai avea timp sa-mi termin cantecul

Le voi da cailor mei sa bea Voi termina de cantat versul meu -
Barem inca putin Voi sta pe margine

Voi putrezi, ca puful, un uragan ma va matura din palma
Si ei ma vor trage, galopand, intr-o sanie prin zapada dimineata
Schimbati la un trap calm, caii mei!
Barem putin, dar prelungiti drumul catre ultimul adapost!

Putin mai incet, cailor, putin mai incet!
Nu primiti ordine de la bici si nuia
Dar caii pe care ii am sunt greu de multumit
Si nu am avut timp sa traiesc, nu voi mai avea timp sa-mi termin cantecul

Le voi da cailor mei sa bea Voi termina de cantat versul meu -
Barem inca putin Voi sta pe margine

Am ajuns la timp- nimeni nu e intarziat cand il viziteaza pe Dumnezeu;
Dar de ce canta ingerii cu voci atat de rele?
Sau a ruginit clopotul de la suspine?
Sau tip eu la cai, sa nu traga sania asa repede?

Putin mai incet, cailor, putin mai incet!
Va implor sa nu va grabiti asa!
Dar caii pe care ii am sunt greu de multumit...
Din moment ce n-am avut timp sa traiesc, cel putin as putea sa-mi termin cantecul!

Le voi da cailor mei sa bea Voi termina de cantat versul meu -
Barem inca putin Voi sta pe margine