Uite-așa s-a-ntîmplat - au plecat
ei, bărbații, uitînd de ogoare.
Din ferești chipul lor nu apare -
e-n al prafului drum dizolvat.
Curg din spic bob de grîu și secară,
neculese câmpiile plîng.
Vînturi reci, cu suflare sprințară
au ieșit din adînc.
V-așteptăm, dați trăpașilor bice.
In ceas bun, în ceas bun, în ceas bun să vă fie!
Vîntul prielnic să nu bată, decît pentru-a vă mîngîia.
Apoi hai, reveniți tot aice, sălcii plîng să vă știe,
și fără un surîs de-al vostru,
scorușii vor păli și s-or usca.
Locuim în înalt foișor
unde nimeni nu are intrarea:
solitudinea și așteptarea
vă țin locul în case cu dor.
Din albeața cămășii nepuse
prospețime și farmec s-au dus.
Silă mi-e de vechi cîntece ruse,
un urît de nespus.
Totul doare unic și comun;
ne-ncetat, zi de zi hohotește
glas de bocet ce nu mai sfîrșește ca ecou pentru vechi rugăciuni.
Și călări, și pe jos, înainte
către voi, cum ați fi, vom ieși.
O, de n-ar fi sinistre morminte, presimțite, pustii.
V-așteptăm, dați trăpașilor bice.
în ceas bun, în ceas bun, în ceas bun să vă fie!
Vîntul prielnic să nu bată,
decît pentru-a vă mîngîia.
Apoi hai, reveniți tot aice,
sălcii plîng să vă știe,
și fără un surîs de-al vostru,
scorușii vor păli și s-or usca.
Totul doare unic și comun;
ne-ncetat, zi de zi hohotește
glas de bocet ce nu mai sfîrșește ca ecou pentru vechi rugăciuni.
Și călări, și pe jos, înainte
către voi, cum ați fi, vom ieși.
O, de n-ar fi sinistre morminte, presimțite, pustii.
|