Ucis-am sarazinii fără milă,
o sută - pentru doamna mea fragilă.
Regele nostru însă - sir perfid
m-a convocat într-un turnir rapid.
De toți vestiții regi mi-e foarte silă!
Rivalul meu - un cavaler de rasă
trimis de rege-i din Rotunda Masă,
dar lăncii mele nu-l socot povară,
ea vrea o delicată inimioară.
De-ndatoriri regești, puțin îmi pasă!
In pieptul lui - a mea spânzurătoare,
dar îl voi găuri ca pe vapoare.
El este favoritul tuturor
și regele-i e binevoitor.
Dar azi de rege, prea puțin mă doare!
A zis stăpânul: "Joacă o să-i pară
cu tine, și-a glumit: - Glie ușoară!"
Eu viermilor le-oi fi mâncare,
iar el cu ea o să se-nsoare!
De rege, Doamne iartă, am oroare!
S-a dat semnalul. Scrum din ochi
se varsă și caii ni-i mânăm prin țărna arsă.
E viziera-n sus răsfrântă.
Ah, regele cum se frământă!
Dar mie, zău, de rege nu-mi mai pasă!
Ei, gata. Odihnească-se câmpia,
sângele lui roșește colilia.
Turbează regele-n mânie,
dar ea îmi aparține mie.
Nu-mi pasă că e-n rege nebunia.
Dar noi ferice n-am trăit adese
și în turnir iar riga mă trimese.
Adio, n-aștepta, scump ideal,
căci el, cum vezi, e rege, eu vasal!
Și-i prematur de regi să nu-mi prea pese!
|