Mult ai mai mers, foaie-n plicul uitat, cu unele rânduri scăpate. Dar de aceea el e-ndepărtat, că-n Orient e, departe. Stai ca pe jar așteptând un răspuns. Câteva rânduri, pesemne. Pe noi revărsatul de zi ne-a ajuns cu ceasuri vreo opt mai devreme. Urlă vapoarele-n zori, din nimic, totu-n ocean e turbare. Nu pentru asta-i numit Pacific, liniștea-n sine o are. Stai ca pe jar așteptând un răspuns. Câteva rânduri, pesemne. Pe noi revărsatul de zi ne-a ajuns cu ceasuri vreo opt mai devreme. Să nu te temi de bârfelile-n toi, cum că-s la capăt de lume. Alături Sahalinul e, iar apoi rotundă-i planeta, nu-s glume. Stai ca pe jar așteptând un răspuns. Câteva rânduri, pesemne. Pe noi revărsatul de zi ne-a ajuns cu ceasuri vreo opt mai devreme. Și ce să-ți mai spun, că, desigur, nu-i nici rai - și de scris - peste poate. In fine... Iubire, tu vino aici, Orientu-ndepărtat e aproape. In curând vei primi răspunsul dorit, o veste, trei rânduri, pesemne. Alături vom fi la acest răsărit cu ceasuri vreo opt mai devreme.
© Passionaria Stoicescu + Andrei Ivanov. Traducerea, 1992