Țîșnesc cît pot de tare, zgîrcile-mi trosnesc,
Și astăzi, ca și ieri, ca și altă dată,
Mă încolțesc, în haită mă-ncolțesc,
La goană veseli iar mă iau, măi tată.

Din brazi pușcoacele se străduie să tragă,
Acolo vînătorii-n umbră stau pitiți.
De-a dura se dau lupii prin zăpadă,
În mișunate ținte vii sînt prefăcuți.

Hai la vînătoarea de lupi, hai cu toți la vînat.
De sure jivine: hoașca de lupoaică, puiul cel pribeag.
Strigă hăitașii, latră și cîinii pînă dau în vărsat,
Zăpada-i plină de sînge, dîre roșii-al nostru steag.

Oșteanul cu pușca nu joacă parte-n parte
Cu lupii. Să nu-ți tremure mîna, soldat!
Din steaguri îngrăditu-te-am, libertate,
Dă-i fără grijă, că dai fără de păcat!

Lupul își leapădă blana, dar tradiția ba,
Vezi tu, de mici, orbi pui și blegi, toți precum unu,
Noi, lupișorii, am tot supt de la lupoaică
Și răssupt-o pîn’ la sînge: dincolo de steag, nu!

Hai la vînătoarea de lupi, hai cu toți la vînat.
De sure jivine: hoașca de lupoaică, puiul cel pribeag.
Strigă hăitașii, latră și cîinii pînă dau în vărsat,
Zăpada-i plină de sînge, dîre roșii-al nostru steag.

Iuți ne sînt țurloaiele, iuți și fălcile, frate,
Oare de ce, căpitane, să ne spui tu acum,
Tot dăm iureș prostesc înspre gloanțe și moarte
În loc să răzbim la loc sigur, prin fum?

N-are cum altfel, cum altminteri lupul să poată!
Uite așa mi-a venit și mie vremea-n sfîrșit:
Acela de mi-a fost desemnat azi de soartă
Îmi zîmbește și pușca o saltă țintit.

Hai la vînătoarea de lupi, hai cu toți la vînat.
De sure jivine: hoașca de lupoaică, puiul cel pribeag.
Strigă hăitașii, latră și cîinii pînă dau în vărsat,
Zăpada-i plină de sînge, dîre roșii-al nostru steag.

Doar că m-am cam lepădat de ascultare,
Steagurilor: setea de viață e mai tare,
Ah, ce bucurie s-aud chiar în spate
Ale lumii strigăte ofuscate.

Țîșnesc cît pot de tare, zgîrcile-mi trosnesc,
Doar că astăzi, ce să vezi, uite nu-i ca ieri,
Mă încolțesc, în haită mă-ncolțesc,
Doar că n-ați cam prea rămas cu nimic, oșteni!

Hai la vînătoarea de lupi, hai cu toți la vînat.
De sure jivine: hoașca de lupoaică, puiul cel pribeag.
Strigă hăitașii, latră și cîinii pînă dau în vărsat,
Zăpada-i plină de sînge, dîre roșii-al nostru steag.