De-un aliat ți s-a ’nfățișat
Nici dușman, nici amic - nimic
De singur n-ai să deslușești
Cu el de-ai să izbești?
Mergi cu el sus pe munți - sunt crunți
La nevoi nu-l lăsa-n noroi
Când de tine legat va fi
Cine e: o să știi.
Dacă-n munți s-a speriat - deodat’
Și urcând s-a acrit - subit
De pe gheaț-a pășit pripit
Și căzând s-a ’nvrăjbit
Atunci e un străin - hain
De el să te ferești, din plin
Cu el culmi n-ai s-atingi și nici
De el n-ai ce să zici
De-a urcat neabătut - tăcut
Murmurând chiar nervos - serios
Dar când tu ai pășit greșit
N-a rămas neclintit
De-ați văzut amândoi război
Și în vârf ați ajuns eroi
Așa om de-ai aflat aliat
Prieten ți-adevărat.
|