L’elica a l’à squarsòu
a pansa a-o drafin,
Nisciun s’aspeta
d’ese pigiòu a-a schenn-a.

I canoin gh’an
ciù poche muniçioin,
Bezeugna fâ fito
a virâ.

A veia! An strepòu a veia!
Me pento! Me pento, sci, me pento!

Scinn-a de batuggia
ti peu no incontrâ o nemigo.
’Na ganba ch’a fa
mâ a no l’é dô.

I gangai de pòrte,
pe çerti scigoan e pe atri càntan.
Chi sei?
Voî no sei aspêtæ chi!

A veia! An strepòu a veia!
Me pento! Me pento, sci, me pento!

Longa vitta a quelli
che cantan into seunno,
O mondo intrego
O peu stâ acoêgòu in sciô fondo.

Tutti i continenti
peuan bruxâ into feugo,
Ma tutto questo
O no me gusta.

A veia! An strepòu a veia!
Me pento! Me pento, sci, me pento!